vineri, 17 martie 2017

Gurdjieff - Metoda "EU SUNT" (The "I AM" method)

Gurdjieff a folosit metoda "EU SUNT". Practică adânc acest EU SUNT orice ai face. Bei apă, mănânci, amintește-ți EU SUNT. Nu uita asta! Când mergi amintește-ți EU SUNT. Lasă mersul să fie acolo, dar fii fixat pe EU SUNT EU SUNT EU SUNT. Asta să îți fie constant în conștiință. Apoi ea va pătrunde și în vis.

Gurdjieff a folosit această metodă continuu. Discipolul lui cel mai cunoscut, Uspensky, povestește că atunci când Gurdjieff lucra cu el cu această metodă și el practica de 3 luni neîntrerupt această reamintire a lui EU SUNT EU SUNT EU SUNT, totul s-a oprit. Gândurile, visarea, totul s-a oprit. Doar o singură notă ca muzică a rămas "EU SUNT". Dar nu era un efort. Aceasta era o activitate spontană care se desfășura. "EU SUNT". Apoi Gurdjieff l-a chemat pe Uspensky afară din casă. Pentru trei luni el a fost ținut închis în casă și nu i s-a permis să iasă.

Apoi Gurdjieff a zis "Vino cu mine!" Ei locuiau într-un orășel rusesc, Tiflis. Au ieșit pe străzi. Uspensky scrie în jurnalul său: "Pentru prima dată am putut înțelege ce spune Isus când zice că omul e adormit. Întregul oraș îmi apărea ca fiind adormit. Oamenii se mișcau în somn, proprietarii de magazine vindeau în somn, clienții cumpărau în somn. Întregul oraș era adormit! M-am uitat la Gurdjieff. Numai el era treaz. Întregul oraș dimprejur era adormit. Erau furioși, se certau, iubeau, cumpărau, vindeau, făceau una alta, toate."

Uspensky spune: "Puteam să le văd fețele, ochii, erau adormiți. Centrul interior le lipsea, nu era acolo." El i-a zis lui Gurdjieff: "Nu mai vreau să merg acolo. Ce s-a întâmplat cu orașul? Toți par adormiți, drogați."

Gurdjieff i-a spus: "Nimic nu i s-a întâmplat orașului. Ceva ți s-a întâmplat ție. Tu ai fost de-drogat. Orașul rămâne la fel. E același loc în care te-ai mutat acum trei luni. Dar nu ai putut vedea că oamenii sunt adormiți pentru că și tu dormeai. Acum poți vedea asta pentru că o anumită calitate a conștiinței ți-a apărut. Cu trei luni de practică a lui "EU SUNT" în mod continuu, ai devenit conștient într-un timp foarte scurt. Ai devenit treaz! O parte a conștiinței tale a trecut dincolo de vis. De aceea poți vedea că toți sunt adormiți, morți, se mișcă drogați, ca și cum ar fi hipnotizați."

Uspensky spune: "Nu puteam suporta acest fenomen - toți adormiți! Orice ar face ei, ei nu-s responsabili pentru acel lucru. Nu sunt responsabili! Cum ar putea fi ei responsabili?" A venit înapoi la Gurdjieff și l-a întrebat: "Ce e asta? M-ai iluzionat cumva? Mi-ai făcut ceva de întregul oraș pare adormit? Nu îmi pot crede ochilor!"

Dar asta se va întâmpla oricui. Dacă îți poți aminti de tine însuți, atunci vei ști că nimeni nu își amintește de el însuși, și așa se mișcă fiecare. Întreaga lume e adormită.
Dar începe cât timp ești treaz. În fiecare moment în care începi "EU SUNT".

Nu vreau să zic că trebuie să repeți cuvintele "EU SUNT" ci să ai simțământul. Îmbăiază-te și simte "EU SUNT". Lasă atingerea dușului rece să fie acolo, și lasă-te să fii acolo în fundal, simțind și amintindu-ți "EU SUNT". Ține minte că nu zic că trebuie să repeți verbal "EU SUNT". Poți repeta dar asta nu îți va aduce conștiința. Repetarea poate crea chiar mai multă adormire. Deci acest "EU SUNT", această amintire a lui "EU SUNT", nu este o mantra verbală. Simte asta! Fii senzitiv față de ființa ta. Când atingi mâna cuiva nu doar atinge-o, dar simte-o, simte de asemeni și atingerea ta. Când mănânci, simte-te mâncând, în egală măsură. Acest simțământ va pătrunde tot mai adânc în mintea ta.

Într-o zi brusc ești trezit în propriul tău centru, funcționând pentru prima dată. Și atunci întreaga lume devine un vis. Și atunci știi că visul tău este un vis. Și când știi că visul tău este vis, el încetează. El încetează dacă e perceput ca ireal.

Și odată ce visul încetează, tu ești un alt om. Vechiul om a murit; adormitul este mort. Acea ființă umană ce erai, nu mai ești. Pentru prima dată devii conștient. Pentru prima dată, în întreaga lume care e adormită, tu ești treaz. Devii un Buddha, un Cel Trezit.

După această trezire, nu mai există suferință. După această trezire, nu mai există moarte. Prin această trezire, nu mai există frică. Devii, pentru prima oară, liber de toate. Să fii liber de adormire, liber de visare, înseamnă să fii liber de orice. Ura, lăcomia, mânia toate dispar. Atingi libertatea. Devii doar iubire.

Traducerea: Summairu (2017)

Citește și:
Introspecția ghidată de Mooji
Robert Adams - Despre introspecție și iluzia eu-lui 
Nisargadatta Maharaj - Îndrumări de practicat 
Rupert Spira - Iubirea e un loc 

Gurdjieff used the I AM method. Work deeply on I AM whatever you are doing. Drinking water, eating, remember I AM. Do not forget it! When you walk remember I AM. Let the walking be there, but be fixed on I AM I AM I AM. Let this be constant in your awareness. Then it will begin to penetrate your sleep also.

Gurdjieff worked on his method continuously. His chief disciple P.D. Ouspensky relates that when Gurdjieff was working with him on this method and he was practicing for 3 months continuously this remembering of "I AM I AM I AM", everything stopped. Thoughts, dreaming, everything stopped. Only one note like music remained "I AM." But it was not an effort. This was a spontaneous activity going on. "I AM." Then Gurdjieff called Ouspensky out of the house. For 3 months he had been kept inside and was not allowed to go out.

Then Gurdjieff said 'Come with me!' They were living in a Russian town of Tiflis. They went out into the street. Ouspensky writes in his diary, "For the first time I could understand what Jesus meant when he said that man is asleep. The whole city looked to me as if asleep. People were moving in their sleep, shopkeepers were selling in their sleep, customers buying in their sleep. The whole city was asleep! I looked over at Gurdjieff. Only he was awake. The whole city around us was asleep. They were angry, fighting, they were loving, buying, selling, doing, everything."

Ouspensky said "I could see their faces, their eyes, they were asleep. The inner center was missing, it was not there.' Ouspensky said to Gurdjieff "I do not want to go there anymore. What happened to the city? Everyone seems asleep, drugged."

Gurdjieff said "Nothing has happened to the city. Something has happened to you. You have been undrugged. The city remains the same. It is the same place you moved into 3 months ago. But you couldn't see that other people are asleep because you were also asleep. Now you can see because a certain quality of awareness has come to you. With three months of practicing "I AM" continuously, you have become aware in a very short matter of time. You have become aware! A part of your consciousness has gone beyond dreaming. That is why you can see that everyone is asleep, dead, moving, drugged, as if hypnotized."

Ouspensky says "I could not bear this phenomenon - everyone asleep! Whatsoever they are doing, they are not responsible for it. They are not! How can they be responsible?" He came back and asked Gurdjieff "What is this? Am I deceived somehow? Have you done something to me that the whole city seems asleep? I cannot believe my own eyes!"

But this will happen to anyone. If you can remember yourself, then you will know that no one is remembering himself, and in this way each one goes on moving. The whole world is asleep. But start while you are awake. Any moment that you start "I AM."

I do not mean that you have to repeat the words "I AM" but have the feeling. Take a bath and feel "I AM." Let the touch of the cold shower be there, and let yourself be there behind, feeling it and remembering "I AM." Remember I am not saying that verbally you have to repeat "I AM." You can repeat it but that repetition will not give you awareness. Repetition may even create more sleep. So this "I AM", the remembering of "I AM", is not a verbal mantra. Feel it! Be sensitive to your being. When you touch someone else's hand do not only touch it, but feel it, feel your touch also. While you eat, feel yourself eating as well. This feeling will penetrate deeper and deeper into your mind.

One day suddenly you are awake at your own center, functioning for the first time. And then the whole world becomes a dream. And then you know that your dreaming is a dreaming. And when you know that your dreaming is a dreaming, dreaming stops. It can continue only if it is felt to be real. It is stopped if it is felt as unreal.

And once dreaming stops, you are a different man. The old man is dead; the sleepy man is dead. That human being which you were, you are no more. For the first time, you become aware. For the first time, in the whole world that is asleep, you are awake. You become a Buddha, an Awakened One.

After this awakening, there is no misery. After this awakening, there is no death. Through this awakening, there is no more fear. You become, for the first time, free of everything. To be free of sleep, to be free of dreaming, is to be free of everything. Hate, greed, anger all disappear. You attain freedom. You become just love.

luni, 27 februarie 2017

Papaji - Un Poem din cartea "Adevărul Este" (A Poem from the book "The Truth Is")

Sinele este ceea ce ești,
Tu ești Acea Insondabilitate în care experiențele și conceptele apar.
Sinele este Momentul care nu are nici venire nici plecare.
Este Inima, Atman, Vacuitatea.
Strălucește Lui Însuși, de la Sine Însuși, în Sine Însuși.
Sinele e cel ce dă suflul vieții, nu ai nevoie să Îl cauți, El este Aici.
Tu ești Acela prin care ai căuta.
Tu ești ceea ce cauți!
Și Acela este tot ce este. Numai Sinele este.

Tu nu ai fost niciodată născut, și deși doar dorința ia naștere,
Nimic nu s-a întâmplat vreodată, Nimic nu a existat vreodată!
Acest Nimic ești tu, și acesta este Adevărul Suprem.
Ești complet singur deoarece numai Frumusețea singură este. Numai Sinele este.
Pur și simplu nu poți nega că tu ești Conștiință.
Tu sălășluiești în Lotusul Inimii ca Bucurie în Beatitudine.
Rămâi Tăcut și îți vei revela Sinele direct Sinelui tău.

Cunoașterea de Sine este aceea pentru care merită să sacrifici totul, pentru că orice altceva este doar un miraj ce apare în Conștiință.
Sinele este locuitorul tuturor Ființelor, deci iubirea celorlalți este Iubirea Sinelui, a propriului tău Sine.
Sinele este cea mai mare Iubire și cel mai drag tuturor iubitorilor. Iubirea este atracția Sinelui către Sine în Sine. Nu există nimic în afară de această Iubire, această sursă a Bucuriei.
Vezi-ți frumusețea și că tu ești acest Locuitor, această Iubire și Frumusețea însăși.
Neti, Neti (nici asta, nici aceea); dar ce Ești tu nu poate fi respins. Este doar Acum;
veghea sau somnul sau visul, este tot Acum-ul care doar Este. Numai Sinele este.

Acest Moment prezent este Lumină, este Sinele. Acest Moment nu e înlănțuire sau libertate.
Este cel mai prețios dincolo de ideație. Acest Moment este ecranul pe care se proiectează totul.
Este mereu Nemișcat și Neatins și e în afara timpului. Nu e nicio diferență între Cel Suprem și această Prezență.
Pentru a fi în acest Moment abandonează toate dorințele, incluzând dorința de a fi în el. Acela care nu are niciun nume sau formă are milioane de nume: Ființare, Pură Conștiință, Beatitudine, Existență,
Atman, Adevăr, Sine, Providență, Frumusețe, Libertate, Iubire Divină, Plinătate, Vacuitate, Conștiință, Acum, Cel Fără-de-Efort, Aici, Tăcere, Brahman, Dumnezeu.
Precum limba rostește cuvântul "limbă" așa și tu rostești aceste nume.
Pentru a evita această acoperire a naturii tale cu preconcepții, Buddha a vorbit de Sine în termeni negativi (ai negării) precum Anata, Cel Neatins, Nemanifestatul, Cel Nevăzut, Cel Inabordabil,
Incognoscibilul, și Cel Nepătat. Înainte de noțiuni și creații tu exiști, deci nu există cuvinte pentru Acela de dincolo de cuvinte și limbaj.

Sinele nu are nevoie să se înțeleagă pe El însuși, Libertatea este înainte de conceptul de libertate. Tu ești ceea ce rămâne când conceptele de "Eu", minte și trecut dispar.
Nimicul nu este un concept. Identifică-te ca Pace-Frumusețe-Iubire, nu avea asta doar ca o experiență.
Cunoaște: "Eu sunt inactiv, activitatea are loc în mine, Eu Sunt Acela, sunt ecranul care nu vine și nu pleacă niciodată." Identifică-te ca și Conștiința Însăși. Dacă nu uiți cine ești, această aparență a activității este Dansul Cosmic.
Rămâi ca "Eu Sunt", nu ca ceea ce vine și pleacă. Simțământul de Eu individual este mintea, dar Ființarea nu are hotare. Ea Însăși este conștientă de Ea Însăși. Identifică-te ca ființare.

Când mintea este pură vei vedea Sinele în toate Ființele. Purifică-ți mintea prin îndepărtarea tuturor conceptelor, mai ales a conceptului de puritate. Apoi Sinele se revelează singur minții goale care e Conștiința. Ego-ul și mintea și toate creațiile apar din Sine ca Sine, chiar și cele mai urâte îndoieli și cele mai separate diferențe apar din frumoasa sursă care e Ființare. În Sine nu există "fă asta" sau "nu fă aia", ceva de făcut sau de nefăcut. Dacă e nefericire tu nu ești nefericit, tu ești Nepătata Pură Cunoaștere (Conștiință) a acelei nefericiri.

Așa cum valurile nu sunt separate de ocean, nici razele separate de soare, tu nu ești separat de Existență. Tu ești Momentul în care totul este.
Scripturile vorbesc de trei fluvii Sfinte în Interior. Acestea sunt Existență, Conștiință, și Beatitudine.
Fiind dincolo de gând sau efort ele nu pot fi obiectivate sau subiectivate. Ele sunt atât de dragi, atât de aproape, în spatele retinei și înaintea respirației. Tu nu ai nevoie să vezi Asta, tu ești Asta.
Tu nu ești diferit de Existență, de Ființare.
Vezi Ființarea peste tot prin a nu privi. A Vedea este A Fi, nu obiectele văzute.
Conștiința este Mama originală. Dacă știi asta ea va avea grijă de tine și îți va da Fericire, Pace, Nemurire. Această Mamă nu o recunoaștem și de aceea ajungem în necazuri.

Acest Necunoscut e natura ta, întoarce-te la Acesta pentru că ceea ce e cunoscut nu aduce Pace veșnică, nici Iubire veșnică.
Beatitudinea e Eternă, deși ea pare că apare atunci când mintea moare.
Beatitudinea nu e o experiență, Ea este natura ta.
Aceasta este Inima celui Înțelept.
Acest dar îi cheamă totdeauna pe toți : "Tu ești așezat în Inima toturor Ființelor."
Acesta este Adevărul: Chipul Tău strălucește.

Sursa poemului: din cartea "Adevărul Este" - "Sinele" paginile 25-27 PAPAJI (H.W.L. Poonja)
Traducerea: Summairu (2017)

Citește și:
Papaji - Procesul realizării Sinelui și după Realizare
Papaji - Eliberarea și karma
Papaji (H.W.L Poonja) - Focul Libertății

http://www.lybrary.com/the-truth-is-the-truth-is-p-305259.html

__________________________________________________________
Self is what you are, 
You are That Fathomlessness in which experience and concepts appear. 
Self is the Moment which has no coming or going. 
It is the Heart, Atman, Emptiness. 
It shines to Itself, by Itself, in Itself. 
Self is what gives breath to life, you need not search for It, It is Here. 
You are That through which you would search. 
You are what you are looking for! 
And That is all it is. Only Self is. 

You were never born, and though only desire takes birth, 
Nothing has ever happened, Nothing has ever existed! 
This Nothingness you are, and this is the Ultimate Truth. 
You are totally alone because Beauty alone is. Only Self is. 
You simply cannot deny that you are Consciousness. 
You dwell in the Lotus of the Heart as Joy in Bliss. 
Keep Quiet and you will reveal your Self to your Self. 

Self Knowledge is that which is worth sacrificing anything for, because everything else is just a mirage rising out of Consciousness. 
Self is the indweller of all Beings, so love of others is Love of Self, your Self. 
Self is the greatest Love and the dearest of all lovers. Love is the attraction of Self to Self in Self. There is nothing besides this Love, this source of Joy. 
See your own beauty and you are this Indweller, this Love and the Beauty itself. 
Neti, Neti; but what you Are cannot be rejected. It is Now only; waking or sleeping or dreaming, It is still the Now which only Is. Only Self is. 

This present Moment is Light, is Self. This Moment is not bondage or freedom. It is most precious beyond ideation. This Moment is the screen on which all projects. It is always Still and Untouched and it is out of time. There is no difference between the Ultimate and this Presence. 
To be in this Moment abandon all desires, including the desire to be in it. That which has no name or form has millions of names: Being, Awareness, Bliss, Isness, Atman, Truth, Self, Auspiciousness, Beauty, Freedom, Divine Love, Fullness, Emptiness, Consciousness, Nowness, Effortlessness, Hereness, Silence, Brahman. 
As the tongue speaks the word “tongue” so you speak these names. To avoid the veiling of your nature with preconceptions, Buddha spoke of Self in negative terms like Anata, Untouched, Unmanifest, Unseen, Unapproachable, Unknowable, and Unstained. Before notions and creations you exist, so there are no words for That beyond words and language. 

Self doesn't need to understand Itself, Freedom is before the concept of freedom. You are what remains when the concepts of “I,” mind and past disappear. 
Nothingness is no concept. Identify as Peace-Beauty-Love, do not experience it. 
Know, “I am inactive, the activity takes place in me, I am That, I am the screen, I never come and I never go.” Identify as Consciousness Itself. If you do not forget who you are, this appearance of activity is the Cosmic Dance. 
Stay as “I am,” not as what comes and goes. The individual I-sense is mind, but Being has no frontiers. It is aware of Itself Itself. Identify as being. 

When mind is pure you will see Self in all Beings. Purify the mind by removing all concepts, especially the concept of purity. Then Self reveals itself to the empty mind which is Consciousness. Ego and mind and all creations arise out of Self as Self, even the ugliest of doubts and the most separate of differences rise from the beautiful source as Isness. In Self there are no do's and don'ts. If there is unhappiness you are not unhappy, you are the Untouched Awareness of this unhappiness. 

As waves are not separate from ocean, nor rays from sun, you are not separate from Existence. You are the Moment in which all is. 
The Scriptures speak of the three Holy rivers Within. These are Existence, Consciousness, and Bliss. Being beyond thought and effort they cannot be objectified or subjectified. They are so dear, so near, behind the retina and before breath. You need not see This, you are It. 
You are not different than Existence, than Being. 
See Being everywhere by not looking. The Seeing is Being, not the objects seen. 
Consciousness is the original Mother. If you know this she will take care of you and give you Happiness, Peace and Deathlessness. This Mother we do not recognize and this gets us into trouble. 

This Unknown is your nature, return to That because the known will give no lasting Peace, no lasting Love. 
Bliss is Eternal, even though it appears to arise when the mind dies. 
Bliss is not an experience, It is your nature. 
This is the Heart of the Wise. 
This gift is always calling to everyone, “You are seated in the Heart of all Beings.” 
This is the Truth: Your Face shines. 

Poem Source: from 'The Truth Is' - 'Self' pages 25 to 27 PAPAJI

marți, 31 ianuarie 2017

Robert Adams - Semne pe cale (Signs on the path)

Când ești pe calea eliberării, unul din primele lucruri pe care le experimentezi este dispariția fricii.
Toată teama te părăsește. Și atunci când nu mai e nimic de care să te temi, atunci nu e nimic cu care să lupți.

Continuând pe calea realizării de sine, următoarea calitate care ți se întâmplă este un simțământ de mare pace. Ai pierdut frica și acum devii împăcat, liniștit. Devii foarte liniștit.
Lumea, lucrurile, încetează să te mai perturbe. Nu e vreun motiv pentru care simți pacea.

Următoarea calitate care îți apare pe calea realizării sinelui este fericirea. Ceva în interiorul tău este mereu fericit. Asta nu înseamnă că râzi tot timpul, sau că mereu trebuie să ai un zâmbet pe chip.
Aia e doar o aparență exterioară, o mască.
Tu te simți fericit fără vreun motiv anume.

În continuare cu cât avansezi pe cale, simți beatitudine, o beatitudine care e dincolo de puterea de a fi înțeleasă. Lumea nu te mai poate răni. Nu ai ajuns la o concluzie 100% că lumea nu există, dar dintr-un oarecare motiv simți că lumea nu te mai poate răni, și te simți beatific tot timpul.
Alți oameni nu pot vedea asta. Vrei să împărtășești asta cu ei dar nu poți. Poți doar să îi îndrumi pe calea către auto-observare (introspecție, căutarea de sine).

Pe măsură ce continui pe cale și mergi tot mai adânc și mai adânc, pacea, fericirea, beatitudinea, devin transcense.
Devii Sinele.
Devii substratul întregii existențe.
Funcționezi ca și conștiință, deși apari oamenilor ca un corp.
Forma ta devine un transmițător al grației divine pentru acei discipoli și devoți maturi care sunt gata să o primească, dar tu nu faci nimic, niciun lucru.
Nu spui că: "Eu sunt ceva și transmit ceva."
Dacă vei face o astfel de afirmație, atunci înseamnă că a mai rămas cineva acolo care crede că el e un transmițător.
Nu e nimeni care să transmită nimic, deși pare că se întâmplă așa.

Deci vezi, este un motiv bun să vrei să te trezești din visul muritor.
Vei deveni complet liber, și vei experimenta o bucurie ce nu poate fi explicată.

~ Robert Adams - Transcriptul 084 - Doar Fiind - 4 august, 1991

Citește și:
Robert Adams - Abandonează totul divinului, doar fii ceea ce deja ești
Robert Adams - Despre introspecție și iluzia eu-lui
Robert Adams - Înțeleptul care a fost un șarpe



When you are on the path to liberation,
one of the first things that you experience is the removal of fear.
All fear leaves you. And when there's nothing to fear,
there's nothing to fight.
As you continue on the path to self-realization,
the next quality that happens to you is a feeling of great peace.
You've lost fear and now you become peaceful.
You become very peaceful.
The world, things, ceases to disturb you.
There is no reason why you feel peace.
The next quality that comes to you on the path to self-realization
is happiness. Something within you is always happy.
This doesn't mean that you're laughing all the time,
or you always have to have a smile on your face.
That's just an outer appearance, a put on.
You just feel happy for no reason whatsoever.
Eventually as you continue on the path, you feel a bliss,
a bliss that is beyond understanding.
The world can no longer hurt you.
You haven't come to a 100% conclusion that the world doesn't exist,
but for some reason you feel that the world can no longer hurt
you, and you feel blissful all the time.
Other people cannot see this. You want to share it with them,
but you cannot. You can only point the way to self-inquiry.
As you continue on the path and you go deeper and deeper,
the peace, the happiness, the bliss, become transcended.
You become the Self.
You become the substratum of all existence.
You function as consciousness,
yet you appear to people as a body.
Your form becomes a transmitter for divine grace
to those mature disciples and devotees
who are ready to receive it, but you are doing no thing.
You are not saying that, "I am something,
and I transmit something."
If you make a statement like that, there is still somebody left
who believes they're a transmitter.
There is no one to transmit anything,
yet it appears to happen that way.
So you see, there is a good reason to want to awaken
from the mortal dream. You will become totally free,
and you will experience joy that cannot be explained.

~ Robert Adams - T 084 - Just Being - 4th August, 1991

marți, 27 decembrie 2016

Lal-Ded (Lalla) - Cuvântul unei mistice rebele din Kashmir (The word of the rebel mystic from Kashmir)


Dacă nu-L poți vedea cât ești în viață,
Cum L-ai putea vedea după moarte?
 
Lal-Ded (Lalla) este o sfântă rebelă, o mistică revoluționară a secolului al 14-lea din Kashmir. O cunoaștem doar prin versurile ei numite "Vak", care au ajuns la noi prin tradiția populară a Kashmirului.

Opunându-se vehement aspectului ritual al tradiției Trikmat, Lalla s-a revoltat împotriva puternicului cler al vremurilor acelea care a transformat acele ritualuri într-un mijloc de exploatare și o unealtă pentru perpetuarea autorității ereditare. Ea, de asemenea, s-a revoltat și împotriva obiectificării femeilor în ritualurile shivaite.
Ea respinge complet statutul secundar și dependent atribuit femeilor în aceste ritualuri și ea astfel apare și domină scena ca subiect (conștiință).
Pe de o parte, Lala  a dat un nou suflu de viață tradiției spirituale a shivaismului din Kashmir, iar pe de alta,  ea a demistificat shivaismul prin rostirea clară a pilonilor fundamentali ai acestuia în limbajul omului obișnuit și a deconstruit ideologia lui de a fi o sectă secretă (Rahasya Sampradaya) făcând accesibile toate mijloacele de realizare (upaya) tuturor celor interesați de realizarea identității lor reale, astfel făcându-l o unealtă viabilă și eficientă nu numai pentru elevarea individuală dar și pentru unificarea socială.

Iluziile sunt parte integrantă a acestei vieți lumești, de aceea numim această lume Mayajala (plasa iluziilor). Cu cât cineva este mai evoluat spiritual cu atât mai puține iluzii va întreține. Suprema iluzie este aceea a unei existențe individuale: "Aham" sau "Eu Sunt"; aceasta este craca pe care stă fiecare și chiar și cei mai evoluați nu sunt înclinați să taie această cracă, temându-se că în cazul căderii, el sau ea se va izbi de pământ. Dar Lal, sfânta din Kashmir, Avatar-ul din Kashmir are toată puterea spirituală să taie chiar și craca pe care stă fiindcă ea a realizat că nu există un pământ de care să te lovești.


Idolul e doar piatră
Templul e doar piatră,
De sus până jos, totul e doar piatră
Pe cine vei venera, O, încăpățânatule învățător?

Îți acoperă rușinea,
Te scapă de frig,
Hrana și băutura lui, doar apă și iarbă
Cine te-a sfătuit, O, preotule,
Să sacrifici o oaie vie ca ofrandă
Pe o piatră fără viață?

O, nesăbuitule, acțiunea dreaptă nu constă
În post și alte rituri ceremoniale
O, nesăbuitule, acțiunea dreaptă nu constă
În a procura confort și ușurință corpului,
Numai în contemplarea Sinelui este dreapta acțiune și sfatul cel drept pentru tine.

Ascetul pelerin merge din altar în altar
Căutând să-L întâlnească pe Cel
Care sălășluiește (de fapt) în interiorul său.
Cunoscând adevărul, O, suflete, nu fi păcălit;
Distanța e cea care face ca brazda să pară verde

Unii își lasă casa, alții pustnicia
Dar mintea neliniștită nu cunoaște pacea.
Atunci, fii atent la respirație zi și noapte,
Și rămâi unde ești

Mi-am tocit masa și limba citind cărțile sacre,
Dar nu am învățat practicile care l-ar face fericit pe Domnul meu.
Mi-am tocit degetele cu mărgelele mătăniilor mele,
Dar nu am fost în stare să alung dualitatea din mintea mea.

Cei fără-de-minte citesc scripturile
Precum papagalii din colivie recită "Doamne, Doamne"
Ei citind astfel, bat apa în piuă
Efort fără niciun rod, ridicolă aroganță.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Realizarea este rară într-adevăr, nu căuta departe, e chiar aici, lângă tine
Întâi ucide dorința, apoi liniștește-ți mintea, renunțând la imaginații în zadar
Apoi meditează asupra Sinelui în interior și O! Vidul se contopește în vid

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Renunță la ritualurile sacre tantrice
Doar sunetul mantrei rămâne
Și când sunetul mantrei dispare
Doar conștiința rămâne în urma sa
Apoi O! Conștiința însăși s-a dus
Și acolo nu mai rămâne nimic în urmă
Vidul s-a contopit în vid

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Stimulându-ți și satisfăcându-ți dorințele și poftele
Nu ajungi nicăieri
Prin penitențe și post,
Devii arogant,
Fii moderat în mâncare și băutură
Dacă vei fi cumpătat
Calea ta cu siguranță va fi iluminată

 ∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

În viață nu am căutat nici bunăstarea nici puterea,
Nici nu am alergat după plăcerile simțurilor,
Cumpătată în mâncare și băutură, am dus o viață stăpânită;
Cu răbdare mi-am purtat povara, durerea și sărăcia,
Și mi-am iubit Dumnezeul.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Maestrul meu mi-a dat doar o învățătură
"Din afară retrage-ți privirea spre interior
Și fixeaz-o pe Sinele Cel Mai Adânc."
Luând în inimă această povață,
Goală am început să dansez.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Tu erai absorbit în Propriul Tău Sine,
ascuns de mine;
Am petrecut zile întregi căutându-Te
Dar când Te-am văzut în propriul meu Sine
O, bucurie! Atunci Tu și Eu
ne-am bucurat în extaz
Am traversat vastitatea vidului singură,
Lăsând în urma mea gândirea și sentimentul,
Atunci am ajuns la taina Sinelui;
Și, deodată, pe neașteptate,
În noroi lotusul a înflorit pentru mine.
Ca o pânză fină Shiva se răspândește,
Pătrunzând toate structurile tuturor lucrurilor,
Dacă nu-L poți vedea cât ești în viață,
Cum ai putea să-L vezi după moarte?
Contemplă adânc și discerne Adevăratul Sine de sine.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Mintea (chitta) e mereu nouă
luna mereu schimbătoare este nouă
și mereu nouă e întinderea de ape fără țărm pe care am văzut-o
Din moment ce eu, Lalla, mi-am curățat corpul și mintea,
(am golit-o de ieri-uri moarte și de nenăscute mâine-uri),
Trăiesc în mereu-prezentul Acum
(și toate lucrurile sunt întotdeauna pentru mine)
mereu noi și noi.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Aici nu este nici cuvânt nici gând,
Nici Transcendent nici ne-Transcendent
Legămintele de tăcere și mudrele (gesturile) mistice,
nu îți pot câștiga accesul aici,
Chiar nici Shiva și Shakti nu rămân aici.

__________________________________________

Sursa articolului:
http://www.sutrajournal.com/lal-ded-the-mystic-of-kashmir-by-mh-zaffar
Traducerea: Summairu (2016)


Citește și:
Abhinavagupta - Cele 15 strofe ale Înțelepciunii
Păstrează Tăcerea - citate din Adevăr, Trezire, Libertate
Wu-Hsin - Nu lua viața personal
Călătoria spirituală a sufletului în tradiția sufită - Cele 7 văi din "Conferința Păsărilor"



If while alive you cannot see Him,
How can you see Him after death?
 
Lal-Ded is a rebel saint, a revolutionary mystic of the 14th century Kashmir. We know her only through her verses called 'Vak'; that have come down to us through folk tradition of Kashmir.

By opposing vehemently the ritualistic aspect of Trikmat, Lalla revolted against the powerful clergy of the times who had transformed these rituals into a means of exploitation and a tool for perpetuating their hereditary hegemony. She also revolted against the objectification of women in Saiva rituals. She totally rejects the secondary dependent status allotted to women in these rituals and emerges and dominates the scene as a subject.
On the one hand, Lala gave a new lease of life to Kashmiri Śaivistic spiritual tradition but on the other, she demystified Śaivism by articulating its tenets in the language of the common people and deconstructed its ideology of being a Rahasya Sampradaya (a secret sect) by making all the Upayas (means of realization) available to all those interested in the realization of their true identity, thus making it a viable and effective tool not only for individual emancipation but also for social unification.

Illusions are the part and parcel of this worldly life, that is why we call this world Mayajala(Web of Illusions). The more one is spiritually evolved the less illusions will he or she entertain. The ultimate illusion is that of individual existence, 'Aham' or 'I am'; this is the branch upon which one is standing and even the most evolved persons are not inclined to cut this branch, apprehending that in case of a fall, he or she will hit the ground. But Lal, the saint of Kashmir, the Avtar of Kashmir has all the spiritual power to cut even the branch upon which she is standing as she has realized that there is no ground to hit.


The idol is but stone
The Temple is but stone,
From top to bottom, all is but stone
Whom will you worship, O stubborn Pandit?

It covers your shame,
Saves you from cold,
Its food and drink, mere water and grass
Who counselled you, O Brahmin,
To slaughter a living sheep as a sacrifice
Unto a lifeless stone?

O fool, right action does not lie
In fasting and other ceremonial rites
O fool, right action does not lie
In providing for bodily comfort and ease,
In contemplation of the self alone is right action and right council for you.

The pilgrim sanyasin goes from shrine to shrine,
Seeking to meet Him
Who abides within herself.
Knowing the truth, O soul, be not misled;
It is distance that makes the turf look green

Some leave their home, some the hermitage
But the restless mind knows no rest.
Then watch your breath day and night,
And stay where you are

I have worn out my plate and tongue reading the holy books,
But I have not learnt the practices that would please my lord.
I have worn thin fingers and thumb telling my rosary beads,
But I have not been able to dispel duality from my mind.

The thoughtless read the holy books
As parrots in their cages recite “Ram, Ram”
Their reading is like churning water,
Fruitless effort, ridiculous conceit.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Realization is rare indeed, Seek not afar, it is near, by you
First slay desire, then still the mind, giving up vain imaginings
Then meditate on self within and lo! The void merges in the void

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Let go the sacred tantra rites
Only the mantra sound remains
And when the mantra sound departs
Only the chitta is left behind
Then lo! The chitta itself is gone
And there is nothing left behind
The void merges in the void

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

By pandering to your appetites and desires
You get nowhere
By penance and fasting,
You get conceit
Be moderate in food and drink
You will be moderate
Your path will surely be illuminated

 ∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

In life I sought neither wealth nor power,
Nor ran after the pleasures of sense,
Moderate in food and drink, I lived a controlled life;
Patiently bore my lot, my pain and poverty,
And loved my god.

O fool, right action does not lie
In observing fasts and ceremonial rites
O fool, right action does not lie
In providing for bodily comfort and ease
In contemplation of the self alone
Is right action and right counsel for you

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

My guru gave me but one precept
“From without withdraw your gaze within
And fix it on the Inmost self."
Taking to heart this one precept,
Naked I began to dance.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Thou wert absorbed in Thine Own Self,
hidden from me;
I passed whole days in seeking Thee out
But when I saw Thee in mine own Self
O joy! Then Thou and I
disported ourselves in ecstasy
I traversed the vastness of the void alone,
Leaving behind me reason and sense,
Then came upon the secret of the self;
And, all of a sudden, unexpectedly,
In mud the lotus bloomed for me.
Like a tenuous web Siva spreads Himself,
Penetrating all frames of all things,
If while alive, you cannot see Him,
How can you see Him after death?
Think deep and sift the true Self from the self.


∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

The chitta (the mind), is ever new
the ever changing moon is new
and ever new the shoreless expanse of waters that I have seen
Since I, Lalla, have scoured my body and mind,
(emptied it of dead yesterdays
and tomorrows unborn),
I live in the ever-present Now
(and all things always are to me)
for ever new and new.

∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞∞

Here is neither word nor thought,
Transcendent nor non-Transcendent
The vows of silence and mystic mudras,
cannot gain you admittance here,
Even Siva and Shakti (tattva-s) remain not here



Source of article:
http://www.sutrajournal.com/lal-ded-the-mystic-of-kashmir-by-mh-zaffar

 

joi, 17 noiembrie 2016

Osho - Nu exploata iubirea (Don't exploit love)

Oamenii se tem să fie iubiți. Pentru că iubirea aduce suferință, aduce minciuni. Iubirea aduce încătușare, ea aduce sclavie, distruge libertatea. De aceea oamenii se tem.
Și oamenii nu pot rămâne fără iubire, pentru că iubirea este și o hrană necesară. Așa că ei tânjesc după iubire, doresc să fie iubiți și să iubească. Nu pot rămâne singuri.
Dar în momentul când întâlnesc o persoană - femeia, bărbatul - ei devin înspăimântați de asemenea. Pentru că ei știu acum că ajung într-o cușcă. Pentru că iubirea nu este încă necondiționată, de aceea oamenii se tem de iubire. Și pentru că iubirea aduce atât de multe compromisuri. Ei vor trebui să facă atâtea compromisuri încât aproape își pierd chipul lor original. De aceea oamenii se tem.

Și nici nu pot rămâne fără ea, pentru că e o hrană necesară pentru suflet. De fapt, pentru că e o hrană necesară sufletului, de aceea oamenii au învățat să o exploateze. Dacă nu ar fi fost o așa necesitate atunci nu ar fi fost nicio exploatare.
Iubirea este așa o necesitate că o exploatezi, poți pune condiții.
Poți spune: "Te voi iubi numai dacă faci asta. Te voi iubi numai dacă tu mă vei iubi doar pe mine și pe nimeni altcineva, niciodată. Și eu te voi iubi doar dacă tu accepți condițiile mele."
Acestea sunt condițiile.

Și un om flămând este constrâns să accepte aceste condiții.
Va începe să mintă, începe să joace trucuri, începe să fie fals. Va începe să facă lucruri ce niciodată nu ar fi vrut să le facă, și va înceta să facă lucruri pe care mereu le-a dorit. Și apoi, mai devreme sau mai târziu, se gândește că este un preț prea mare pentru iubire, e mai bine să nu fii îndrăgostit, e mai bine să fii singur.
Și așa oamenii continuă să meargă din singurătate în iubire, din iubire în singurătate.
Când sunt singuri foamea e resimțită. Când sunt împreună, urâțenia acesteia.

Unul din mesajele mele de bază pentru tine e: Niciodată nu exploata iubirea.

Aceasta va fi o mare revoluție religioasă în viața ta. Niciodată nu exploata iubirea. Dacă cineva te iubește, nu aduce nicio condiție acesteia. Dacă tu iubești pe cineva, nu-l face un infirm. Lasă ca iubirea ta să devină spațioasă. Oferă mai mult spațiu acelei persoane decât ea a avut când era singură.
Oferă-i hrana. Dar nu-i otrăvi hrana, nu-l poseda. Lasă-l să fie liber. Mai liber decât a fost vreodată.
Și atunci iubirea va crește într-o intimitate profundă.

Atunci când iubirea aduce libertate atunci ea merge cel mai profund. Când iubirea îl face pe celălalt să se simtă respectat, nu umilit, nu distrus ci sporit. Când iubirea este simțită ca hrănitoare, eliberatoare, atunci iubirea merge cel mai profund. Atunci iubirea devine rugăciune. Devine ultima, suprema experiență a vieții.

Nu exploata iubirea.

Oricând ești îndrăgostit, amintește-ți. Și va trebui să îți amintești cu greu, pentru că timp de mii de ani oamenii au exploatat iubirea, și asta a devenit obișnuință.


~ OSHO - Chiar Acest Corp, Buddha
 Traducerea: Summairu (2016) 


Citește și:
Alte articole cu Osho
 


People are afraid of being loved. Because love brings misery, love brings lies.  Love brings imprisonment, love brings slavery, love destroys freedom. That’s why people are afraid.
And people cannot remain without love, because love is a necessary nourishment too.
So they hanker for love, they desire to be loved and to love. They cannot remain alone.
But the moment they meet the person, the other – the woman, the man – they become frightened too. Because they know now they are getting into a cage. Because love is not yet unconditional, that’s why people are afraid of love. And because love brings so many compromises. They have to compromise so much that they almost lose their original face.
That’s why people are afraid.
And they cannot remain without it either, because it is a necessary nourishment for the soul. In fact because it is a necessary nourishment of the soul, that’s why people have learned to exploit it.
If it was not such a necessity then there would have been no exploitation. Love is such a necessity that you can exploit it, you can make conditions.

You can say, 'I will love you only if you do this. I will love you only if you will love only me and nobody else, never. And I will love you only if you accept my conditions.’ These are the conditions.
And a hungry man is bound to accept the conditions.
He starts lying, he starts playing games, he starts being phony. He starts doing things which he
never wanted to do, and he stops doing things which he always wanted to do. And then sooner or later he thinks it is too much a price for love, it is better not to be in love, it is better to be alone.

So people go on moving from aloneness to love, from love to aloneness.
When they are alone the hunger is felt. When they are together, the ugliness of it.
One of my basic messages to you is: Never exploit love.
That will be a great religious revolution in your life. Never exploit love. If somebody loves you, don’t bring any conditions to it. If you love somebody, don’t make him a cripple. Let your love become spacious. Give more space to the person than he had when he was alone.
Give him nourishment. But don’t poison his nourishment, don’t possess him. Let him be free.
More free than he ever was. And then love grows into deep intimacy.

When love brings freedom then love goes deepest. When love makes the other feel respected, not humiliated, not destroyed but enhanced. When love feels nourishing, liberating, then love goes deepest. Then love becomes prayer. It becomes the utmost, the ultimate experience of life.
Don’t exploit love.
Whenever you are in love, remember. And you will have to remember hard, because for thousands of years man has exploited love, and that has become habitual.

~ OSHO - This Very Body, the Buddha

joi, 10 noiembrie 2016

Mahamudra predată de Tilopa lui Naropa (Tilopa's Mahamudra Teaching to Naropa)

https://leokamarius.blogspot.ro/

Mahamudra predată de Tilopa lui Naropa

- În douăzeci și opt de strofe - 

Omagiu celor optzeci și patru de Mahasiddha-și! 
Omagiu către Mahamudra! 
Omagiu către Vajra Dakini! 

Mahamudra nu poate fi predată. Dar tu, Naropa, cel mai inteligent,
Din moment ce ai fost supus unor austerități riguroase, 
Cu răbdare în suferință și cu devoțiune față de guru, 
Binecuvântatule, ia această instrucțiune secretă în inimă. 

Este spațiul susținut undeva? Pe ce stă el? 
Ca și spațiul, Mahamudra nu este dependentă de nimic; 
Relaxează-te și stabilește-te în continuumul purității neamestecate, 
Și, legăturile tale slăbindu-se, eliberarea este sigură. 

Privind fix și intens spre cerul gol, viziunea încetează; 
Tot așa, atunci când mintea se uită fix înspre minte însăși, 
Șirul gândurilor discursive și conceptuale încetează 
Și iluminarea supremă este câștigată. 

La fel ca ceața dimineții care se dizolvă în aerul rarefiat, 
Neducându-se nicăieri, ci doar încetând să existe, 
Valurile conceptualizării, toată creația minții, se dizolvă, 
Atunci când vezi adevărata natură a minții tale. 

Spațiul pur nu are nici culoare, nici formă 
Și nu poate fi vopsit nici negru sau alb; 
Tot astfel, esența minții este dincolo de ambele, culoare și formă,
Și nu poate fi pătată de faptele negre sau albe. 

Întunecimea a o mie de eoni este lipsită de putere 
În a umbri claritatea de cristal a inimii soarelui; 
Și, tot așa, eoni de samsara nu au nicio putere 
Să acopere lumina clară a esenței minții. 

Cu toate că spațiul a fost desemnat "gol", 
În realitate este inexprimabil; 
Deși natura minții se numește "lumina clară", 
Orice atribuire a ei este ficțiune verbală fără fundament

Natura originală a minții este ca spațiul; 
El pătrunde și îmbrățișează toate lucrurile sub soare. 
Fii liniștit și stai relaxat în ușurință autentică, 
Fii tăcut si lasă sunetul să reverbereze ca un ecou, 
Păstrează-ți mintea tăcută și observă sfârșitul tuturor lumilor. 

Corpul este în esență gol ca tulpina unei trestii, 
Și mintea, precum spațiul pur, transcende cu totul lumea gândurilor: 
Relaxează-te în natura ta intrinsecă nici cu abandon, nici cu control - 
Mintea fără niciun obiectiv este Mahamudra - 
Și, cu practica desăvârșită, iluminarea supremă este câștigată. 

Lumina clară a Mahamudra-ei nu poate fi dezvăluită 
De scripturile canonice sau tratatele metafizice 
Ale Mantravada, Paramita sau Tripitaka; 
Lumina clară este voalată de concepte și idealuri. 

Prin protejarea preceptelor rigide adevărata Samaya este afectată, 
Dar cu încetarea activității mentale toate noțiunile fixe dispar; 
Când valul oceanului este una cu adâncimile sale liniștite, 
Când mintea nu se abate de la adevărul nedeterminat, non-conceptual, 
Samaya neîntreruptă este o lampă aprinsă în întunericul spiritual. 

Liber de aroganțe intelectuale, negând principiile dogmatice, 
Adevărul fiecărei școli și scripturi este revelat. 
Absorbit în Mahamudra, ești liber din închisoarea samsara-ei; 
Echilibrat în Mahamudra, vina și negativitatea sunt mistuite; 
Și, ca maestru al Mahamudra-ei tu ești lumina Învățăturii. 

Nebunul, în ignoranța lui, disprețuind Mahamudra 
Nu știe nimic altceva decât lupta în potopul samsara-ei. 
Ai compasiune pentru cei care suferă de anxietate constantă! 
Sătul de durerea inexorabilă și dorind eliberarea, aderă la un maestru, 
Căci atunci când binecuvântarea lui îți atinge inima, mintea este eliberată.

KYE HO! Ascultă cu bucurie! 
Investiția în samsara este inutilă; aceasta este cauza fiecarei anxietăți. 
Din moment ce implicarea lumească nu are sens, caută inima realității! 

În transcenderea dualităților minții este viziunea Supremă; 
Într-o minte liniștită și tăcută este Meditația Supremă; 
În spontaneitate este activitatea Supremă; 
Și când toate speranțele și fricile au murit, Scopul este atins. 

Dincolo de toate imaginile mentale mintea este în mod natural clară: 
Nu urma nicio cale pentru a urma calea Buddha-șilor; 
Nu te angaja în nicio tehnică pentru a obține iluminarea supremă. 

KYE MA! Ascultă cu simpatie! 
Cu înțelegerea perspectivei lumești jalnice, 
Realizând că nimic nu poate dura, că totul este o iluzie ca un vis, 
Iluzie lipsită de sens ce provoacă frustrare și plictiseală, 
Întoarce-te și abandonează preocupările tale banale. 

Taie implicarea cu pământul natal și cu prietenii 
Și meditează singur într-un refugiu din pădure sau pe munte; 
Ființează acolo într-o stare de non-meditație 
Și realizând ne-realizarea, atingi Mahamudra. 

Un copac își întinde ramurile sale și înfrunzește, 
Dar când rădăcina este tăiată, frunzele se veștejesc; 
Tot așa, când rădăcina minții este tăiată, 
Ramurile copacului samsara-ei moare. 

O lampă singură risipește întunericul a o mie de eoni; 
Tot așa, o singură sclipire de lumină clară a minții 
Șterge eoni de condiționare karmică și orbire spirituală. 

KYE HO! Ascultă cu bucurie! 
Adevărul de dincolo de minte nu poate fi înțeles de către nicio facultate a minții; 
Înțelesul non-acțiunii nu poate fi înțeles în activitatea compulsivă; 
Pentru a realiza înțelesul non-acțiunii și a ce e dincolo de minte, 
Taie mintea de la rădăcină și odihnește-te în conștiința pură dezgolită. 

Lasă apele noroioase ale activității mentale să se limpezească; 
Abține-te de la ambele proiecții, și pozitive și negative - 
lasă în pace aparițiile: 
Lumea fenomenală, fără adunare sau scădere, este Mahamudra. 

Fundamentul omniprezent nenăscut dizolvă impulsurile și iluziile: 
Nu fi arogant și nici nu calcula, doar rămâi în esența nenăscută 
Și lasă ca toate concepțiile despre tine și univers să se topească. 

Cea mai înaltă viziune deschide fiecare poartă; 
Cea mai înaltă meditație plonjeză în adâncimi infinite; 
Cea mai înaltă activitate este necârmuită totuși decisivă; 
Și cel mai înalt scop este obișnuit fiind lipsit de speranță și de teamă. 

La început karma ta este ca un râu curgând printr-un defileu; 
La mijlocul cursului, curge ca un râu Gange șerpuind ușor; 
Și la final, ca un râu ce devine una cu oceanul, 
Se termină în contopire la fel ca întâlnirea dintre mamă și fiu. 

Dacă mintea este opacă și nu ești capabil să practici aceste instrucțiuni, 
Reținând respirația esențială și eliberând vigoarea conștiinței, 
Practicând privirile fixe - metode de concentrare a minții, 
Disciplinează-te până când starea de conștiință totală rămâne. 

Atunci când practici o karmamudra, conștiința pură 
a păcii beatifice și vacuității va apărea: 
Liniștit într-o uniune binecuvântată a înțelegerii și mijloacelor, 
Trimite încet în jos, menține și trage înapoi în sus bodhichitta (mintea pură care caută eliberarea), 
Și conducând-o la sursă, saturează întregul corp. 
Dar numai dacă pofta sexuală și atașamentul sunt absente va apărea acea conștiință. 

Apoi câștigând viață lungă și tinerețe veșnică, ca luna în creștere, 
Radiant și clar, cu puterea unui leu, 
Vei câștiga rapid puterea pământească și iluminarea supremă. 

Fie ca această instrucțiune esență în Mahamudra 
Să rămână în inimile ființelor norocoase. 

___________________________________
Notă: 
Instrucțiunea Mahamudra a lui Tilopa către Naropa în douăzeci și opt de strofe 
a fost transmisă de către marele guru și Mahasiddha Tilopa către învățatul Kashmirian, înțeleptul și realizatul, Naropa, în apropiere de malurile râului Gange la încheierea acelor Doisprezece Austerități. Naropa a transmis învățătura în sanscrită sub formă de douăzeci și opt versete marelui traducător tibetan Marpa Chos Blos Kyi Gros, care a făcut o traducere liberă a acestuia, în satul său Pulahari în Tibet - frontiera Bhutan. 
Acest text este conținut în colecția Mahamudrei de instrucțiuni numită Do ha mdzod brgyad ces bya om ba Phyag rgya chen po'i ngag gsal bari ston pa'i gzhung, care este tipărită la Mănăstirea Karmapa-șilor Gyalwa, la Rumtek, Sikkim. Titlul tibetan este Phyag rgya chen po'i ngag om sau Phyag rgya chen po rdo rje'i tsig rkang nyi shu rtsa brgyad pa. 
Traducerea în limba engleză a fost făcută de către Kunzang Tenzin în 1977, după transmiterea învățăturii orale de către Khamtrul Rinpoche în Tashi Jong, Kangra Valley, India.

Traducerea în română: Summairu (2016) 
Sursa (EN):
http://keithdowman.net/mahamudra/tilopas-mahamudra-teaching.html 

Citește și:
Calitățile unui guru și ale unui discipol în budismul tantric 
Poveste Zen: Trebuie să devii complet nebun 
Călătoria spirituală în tradiția sufită - Cele șapte văi

https://leokamarius.blogspot.ro/2016/11/mahamudra-predata-de-tilopa-lui-naropa.html

Tilopa's Mahamudra Teaching to Naropa

- in Twenty Eight Verses -



Homage to the Eighty Four Mahasiddhas!
Homage to Mahamudra!
Homage to the Vajra Dakini!

Mahamudra cannot be taught. But most intelligent Naropa,
Since you have undergone rigorous austerity,
With forbearance in suffering and with devotion to your Guru,
Blessed One, take this secret instruction to heart.

Is space anywhere supported? Upon what does it rest?
Like space, Mahamudra is dependant upon nothing;
Relax and settle in the continuum of unalloyed purity,
And, your bonds loosening, release is certain.

Gazing intently into the empty sky, vision ceases;
Likewise, when mind gazes into mind itself,
The train of discursive and conceptual thought ends
And supreme enlightenment is gained.

Like the morning mist that dissolves into thin air,
Going nowhere but ceasing to be,
Waves of conceptualization, all the mind's creation, dissolve,
When you behold your mind's true nature.

Pure space has neither colour nor shape
And it cannot be stained either black or white;
So also, mind's essence is beyond both colour and shape
And it cannot be sullied by black or white deeds.

The darkness of a thousand aeons is powerless
To dim the crystal clarity of the sun's heart;
And likewise, aeons of samsara have no power
To veil the clear light of the mind's essence.

Although space has been designated "empty",
In reality it is inexpressible;
Although the nature of mind is called "clear light",
Its every ascription is baseless verbal fiction.

The mind's original nature is like space;
It pervades and embraces all things under the sun.
Be still and stay relaxed in genuine ease,
Be quiet and let sound reverberate as an echo,
Keep your mind silent and watch the ending of all worlds.

The body is essentially empty like the stem of a reed,
And the mind, like pure space, utterly transcends the world of thought:
Relax into your intrinsic nature with neither abandon nor control -
Mind with no objective is Mahamudra -
And, with practice perfected, supreme enlightenment is gained.

The clear light of Mahamudra cannot be revealed
By the canonical scriptures or metaphysical treatises
Of the Mantravada, the Paramitas or the Tripitaka;
The clear light is veiled by concepts and ideals.

By harbouring rigid precepts the true samaya is impaired,
But with cessation of mental activity all fixed notions subside;
When the swell of the ocean is at one with its peaceful depths,
When mind never strays from indeterminate, non-conceptual truth,
The unbroken samaya is a lamp lit in spiritual darkness.

Free of intellectual conceits, disavowing dogmatic principles,
The truth of every school and scripture is revealed.
Absorbed in Mahamudra, you are free from the prison of samsara;
Poised in Mahamudra, guilt and negativity are consumed;
And as master of Mahamudra you are the light of the Doctrine.

The fool in his ignorance, disdaining Mahamudra,
Knows nothing but struggle in the flood of samsara.
Have compassion for those who suffer constant anxiety!
Sick of unrelenting pain and desiring release, adhere to a master,
For when his blessing touches your heart, the mind is liberated.

KYE HO! Listen with joy!
Investment in samsara is futile; it is the cause of every anxiety.
Since worldly involvement is pointless, seek the heart of reality!
In the transcending of mind's dualities is Supreme vision;
In a still and silent mind is Supreme Meditation;
In spontaneity is Supreme Activity;
And when all hopes and fears have died, the Goal is reached.

Beyond all mental images the mind is naturally clear:
Follow no path to follow the path of the Buddhas;
Employ no technique to gain supreme enlightenment.
KYE MA! Listen with sympathy!
With insight into your sorry worldly predicament,
Realising that nothing can last, that all is as dreamlike illusion,
Meaningless illusion provoking frustration and boredom,
Turn around and abandon your mundane pursuits.

Cut away involvement with your homeland and friends
And meditate alone in a forest or mountain retreat;
Exist there in a state of non-meditation
And attaining no-attainment, you attain Mahamudra.

A tree spreads its branches and puts forth leaves,
But when its root is cut its foliage withers;
So too, when the root of the mind is severed,
The branches of the tree of samsara die

A single lamp dispels the darkness of a thousand aeons;
Likewise, a single flash of the mind's clear light
Erases aeons of karmic conditioning and spiritual blindness.

KYE HO! Listen with joy!
The truth beyond mind cannot be grasped by any faculty of mind;
The meaning of non-action cannot be understood in compulsive activity;
To realise the meaning of non-action and beyond mind,
Cut the mind at its root and rest in naked awareness.

Allow the muddy waters of mental activity to clear;
Refrain from both positive and negative projection -
leave appearances alone:
The phenomenal world, without addition or subtraction, is Mahamudra.

The unborn omnipresent base dissolves your impulsions and delusions:
Do not be conceited or calculating but rest in the unborn essence
And let all conceptions of yourself and the universe melt away.

The highest vision opens every gate;
The highest meditation plumbs the infinite depths;
The highest activity is ungoverned yet decisive;
And the highest goal is ordinary being devoid of hope and fear.

At first your karma is like a river falling through a gorge;
In mid-course it flows like a gently meandering River Ganga;
And finally, as a river becomes one with the ocean,
It ends in consummation like the meeting of mother and son.

If the mind is dull and you are unable to practice these instructions,
Retaining essential breath and expelling the sap of awareness,
Practising fixed gazes - methods of focussing the mind,
Discipline yourself until the state of total awareness abides.
When serving a karmamudra, the pure awareness
of bliss and emptiness will arise:
Composed in a blessed union of insight and means,
Slowly send down, retain and draw back up the bodhichitta,
And conducting it to the source, saturate the entire body.
But only if lust and attachment are absent will that awareness arise.

Then gaining long-life and eternal youth, waxing like the moon,
Radiant and clear, with the strength of a lion,
You will quickly gain mundane power and supreme enlightenment.
May this pith instruction in Mahamudra
Remain in the hearts of fortunate beings. 

__________
Colophon: 
Tilopa's Mahamudra Instruction to Naropa in twenty Eight Verses
was transmitted by the Great Guru and Mahasiddha Tilopa to the Kashmiri Pandit, Sage and Siddha, Naropa, near the banks of the River Ganga upon the completion of his Twelve Austerities. Naropa transmitted the teaching in Sanskrit in the form of twenty eight verses to the great Tibetan translator Mar pa Chos kyi blos gros, who made a free translation of it at his village of Pulahari on the Tibet - Bhutan border.
This text is contained in the collection of Mahamudra instruction called the Do ha mdzod brgyad ces bya ba Phyag rgya chen po'i man ngag gsal bar ston pa'i gzhung, which is printed at the Gyalwa Karmapa's monastery at Rumtek, Sikkim. The Tibetan title is Phyag rgya chen po'i man ngag, or Phyag rgya chen po rdo rje'i tsig rkang nyi shu rtsa brgyad pa.

This translation into English has been done by Kunzang Tenzin in 1977, after transmission of the oral teaching by Khamtrul Rinpoche in Tashi Jong, Kangra Valley, India.
 
Source: